Prima zi de scoala
Este o dimineata rece de toamna, un 15 septembrie cum n-am mai simtit demult. Desi am verificat totul inca de aseara, am pus ceasul sa sune mai devreme pentru ca totul sa mearga perfect.
M inca doarme. Deschid usor usa camerei lui si il privesc cu drag pret de cateva minute. Sta in patutul lui mic, infofolit bine cu o patura cu multe multe cifre. Mosteneste de la tatal lui pasiunea pentru numere. Ieri, inainte de culcare n-a mai vrut sa-i citesc o poveste si am numarat impreuna numere prime ca oamenii mari – cu asta ii place lui sa creada ca se va ocupa cand va creste mare.
Il trezesc usor si ii spun ca micul dejun e gata. Il avertizez sa nu intarzie ca se va raci ceaiul, dar folosesc un ton cald si prietenos. Ma chinui cu greu sa mananc alaturi de el – am emotii mai mari decat M – in acelasi timp ii intind pe pat uniforma scolara: camasa, pantalonii, ciorapeii, vestuta, haina… ma straduiesc si chiar imi rese o simetrie perfecta.
Am uitat sa ii amintesc sa se spele pe dinti, dar deja s-a imbracat si suntem putin in intarziere. Iau pieptenul si ii aranjez frumos parul intr-o parte. M are parul mamei sale, nedescris de frumos si placut la atingere -imi face mare placere sa-l aranjez.
Ne incaltam impreuna… avem propriul joc in care ne-ncaltam unul pe altul: eu ma prefac ca am nevoie de ajutor sa incap in pantofi numai pentru ca, la randul meu, sa pot sa-i leg sireturile de la ghetute. Aproape uitasem… scot frumos un stilou de ultima tehnologie, dar cu un design retro si i-l ofer lui M. Desi am pregatit ghiozdanelul impreuna si avea toate necesare, parca cumva simte importanta cadoului, il studiaza atent dupa care ma ia in brate in semn de multumire.
Plecam de-acasa si ajungem imediat la scoala. Pe drum nu ne zicem nimic, suntem amandoi incarcati de o emotie puternica. Ma ia din nou in brate si ma strange – eu ma prefac rapid ca ma doare si-i smulg un zambet.
- Nu-ti mai face griji, voi fi ok! zice M, dupa care fuge rapid catre scoala fara sa se mai uite inapoi.
Nu-mi pot da seama daca am strigat, daca m-a auzit sau daca e doar o inchipuire:
- Du-te si invata ceva!
Raman fix in loc cateva minute si retraiesc alaturi de fiul meu prima zi de scoala.
Niciun comentariu pana acum
Nu ezita sa-ti exprimi parerea, chiar conteaza !!!
Nicio referinta pana acum.
Toate comentariile sunt mai intai citite de mine si apoi publicate.
Puteti sa ma injurati sau sa ziceti orice, dar cu doua conditii simple:
1 » cenzurati anumite cuvinte prin stelute, puncte sau alte chestii;
2 » folositi nume/nick/mail reale - ca sa stiu si eu cu cine vorbesc;
