Placerea de a gati

Totul incepe cu o dorinta si nicidecum prin ceea ce reflecta prima poza de mai jos. Intr-adevar, un vin alb, spumant, natural de tara nu poat face decat sa amplifice aceasta dorinta. Exista vorba ca unii oameni “mananca pentru a trai, iar altii traiesc pentru a manca”. Hai sa vedem impreuna ce este mai frumos din asta. Eu mananc pentru a trai, dar si traiesc pentru a manca, pentru ca este ceva special in legatura cu asta: imi place sa gatesc.

Diferenta dintre a gati pentru a trai si cea de a trai pentru a gati sta intr-un ingredient esential, incolor, inodor si fara masa. Cu cat mai mult, cu-atat mai bine. Dar hai sa vedem ce gasim prin bucatarie ca sa facem ceva mancarica. Avem cartofi, morcovi, niste catelusi de ustoroi, ceputa, cateva bucati de pulpa de porc, muraturi, paine, patrunjel – deci mai mult decat suficient.

Desi chinuitor pentru unii, a curata cartofi si morcovi este foarte foarte simplu. Dai radioul putin mai tare si-ncepi sa te joci cu legumele. Jongleaza cu ele ca la circ, fara sa-ti pese ca vor cadea pe jos, pentru ca pana la urma tot le vei respala. Daca parintii va zic sa nu va jucati cu mancarea, atunci ascultati-i – totusi, macar din cand in cand faceti ca mine. Nu va faceti griji ca dintr-un cartof tot trebuie sa tai si sa tai pentru ca nu este perfect, incrustati frumos folosind un cutit micut, desenati ochi, nas, gura. Faceti cartoful sa zambeasca!

Nu conteaza ca ceapa va face sa plangeti, sunt lacrimi de iubire – sa nu credeti ca o mancare exceptionala sa face fara sacrificii ). Nu stiu daca imi apartine, dar imi place ca mi-a trecut prin cap: Ca lacrima in bucate.

Mai sus am pus sa se imprieteneasca 4 cartofi potriviti, cu 3 morcovei si 2 cepe mari mari, 6 catei de usturoi, ulei si sare. In continuare am azvarlit tavita la cuptorul deja incins undeva in jur de 180 de grade celsius. Am acoperit putin tavita timp de cateva minute pentru a grabi putin lucrurile si de a crea misteriul din poza de mai jos.

Ulterior ne jucam cu carnita. O spalam bine bine, o injunghiem echidistant pe ambele fete si pentru estetica, dar mai ales pentru a se patrunde mai bine. O trantim pe blat, ca si cum ne-am revarsa toate probleme peste ea, dupa care punem sare, piper, condimente, dupa preferinta. De mult timp mi-era pofta de carne de porc prajita in tigaie, este foarte buna, dar recomand sa se manance moderat, mai rar si de fiecare data cu multe legume si salate.

Este Sfantul Ion, dedic aceasta retea, vorba vine reteta, aceasta joaca din bucatarie invitandu-i la masa pe toti purtatorii de nume precum Ion, Ioana, Ionel, Ionica, Ionela, Ionelia, etc.. Este suficient pentru toti. Ingrdientul special face sa fie totul din abundenta precum pe Muntele Fericirilor. Cinstesc un pahar de vin pentru totii cei de mai sus. La multi ani! Pana la sfarsitul operatiunii aveam inchin cate un pahar si pentru doua persoane foarte dragi, o Ioana si un Ion.

O friptura cere muraturi, asa ca hai sa ne jucam putin cu niste muraturi. Gogonele, castraveciori, ardei capia si conopida, le taiem dupa cum ne taie la randul nostru capul. Toate frumos aranjate pe farfurie vor face masa mai placuta. Ca la Piscani, ele impreuna cu vinul vor revergora atmosfera.

De cele mai multe ori cumpar paine feliata, in deosebi pentru utilitatea ei in prepararea sandwichurilor. In schimb, pentru o masa exceptionala este foarte important ca acest aliment sa fie unul ales cu atentie. Evitati painile din supermarket ci mergeti la brutariile de la colt care inca mai fac o paine la cuptor proaspata si foarte gustoasa. O paine coapta si calda la masa din care sa rupi si sa imparti celor din jurul mesei mi-aduce aminte de copilarie. Stiu cand stateam la cozi, in special de sarbatori, ca sa cumparam paine, paine din care nu puteai sa te abtii sa nu musti, sau de sarbatori cu toate bunataturile intinse pe masa si-o paine calda facuta in casa… aromatherapy

Fripturica s-a facut mai repede decat legumele la cuptor. Scoatem bucatelele de carne si le asezam frumos pe o farfurie. Ma uit la farfurie si nu sunt multumit, observ ca parca ii lipseste ceva, nu exprima veselia mea. In astfel de momente trebuie sa acceptati provacarea, nicidecum sa treceti peste sau sa va multumiti cu ceea ce este. Dar e bine ca am la mine ingredientul special. Zambesc si-mi vine solutia portocale feliate.

Nu numai ca arata bine, dar aroma si gustul depistate ulterior aveau sa produca o placere dementiala papilelor gustative.

Usor acoperite sub o paturica de staniol, regasim un mic patut de portocale cu pulpa de purc prajita. Scoatem de la cuptor legumele si turnam smantana peste, presarand patrunjel proaspat tocat marunt. Le mai lasam apoi inca vreo 5-10minute sa se imprieteneasca bine bine cu legumele.

Toate sunt aproape gata, asa ca ne grabim sa facem putina curatenia in bucatarie inainte sa inceapa festinul. Inainte de a vedea forma finala de prezentarea as vrea sa reamintesc de ingredientul special care este vital, este ceea ce face ca toate lucrurile minunate sa fie cu adevarat minunate. Fie ca acest ingredient se numeste ambitie, pasiune, dragoste, devotament, etc. fara de el nu merge. Odata gasit acest ingredient trebuie pastrat si cultivat.