Apa ofilita
Jun/100
Vineri seara. Plictiseala e in toi. Nu stiu daca neaparat din politete, dar decid sa-l conduc la gara pe amicul meu. Bucuresti, Timisoara examen si inapoi in Bucuresti, si in acelasi weekend. Ii este greu, motiv pentru care activez rapid niste expresii fine de incurajare. Isi ia o cafea pentru a-l intari si tine treaz pentru a mai parcurge ceva materie pe drum.
Tablou nepictat
May/100
Sunt teribil de plictisit. Am inceput recent un nou proiect, dar se pare ca nici acesta nu va trai sa-si vada lansarea. Contextele sunt numeroase si mereu caut vinovati in exterior, dar stiu ca imi lipseste motivatia de a le duce la bun sfarsit. Merg haotic cu ele, si desi am un arsenal complet de dezvoltare imi pierd rapid interesul si devin victima propriilor gandiri, ganduri, demoni, ingeri… as vrea sa fie liniste.
O zi ciudata, continuare
May/101
Dupa experienta ultra prelungita cu metroul chipurile imi vad de treaba mea.
Ajung cumva la calculator si pornesc masina virtuala pe dual screen. Fac ce fac si inchid monitorul. Nu-mi mai gaseam cu mouse-ul masina virtuala. Ma tampesc cautand ca un imbecil ceea ce era sub nasul meu. Deschid winampul din greseala si mi se muta cumva focusul pe masina virtuala aducandu-mi aminte de toata smecheria. Bag pixelu’n treaba.
O zi ciudata rau de tot
May/101
Ma trezesc la 4-5 dimineata sa hidratez instalatia si-mi aduc aminte un vis tocmai copt in minte. Subconstientul meu e un hoinar extrem, creierul meu de cu zi nereusind sa-i desluseasca toate goangele din lipsa de timp. Lipsa de timp este de fapt doar un pretext intrucat motivul foarte evident este acela ca subconstientul este the smart ass inside me, dar nici eu nu sunt chiar de colo.
Visul poate fi intitulat simplu si frumos “The Flinstones din viitor”. Eu eram, obvious, eram protagonistul cheie si ma trezesc aruncat intr-o actiune plina de peripetii, un fel de Apocalypto, fiind fugarit de o goanga mare. Prin goanga se intelege un element al multimii creaturilor de mari dimensiuni care papa umanoizi.
Sapte statusuri episodul 8
Apr/100
Anyone who has never made a mistake has never tried anything
Numar oile de pe mess, daca te-am sarit esti capra. Mai stai o data.
In aceste momente grele, ar fi crestineste sa ne ajutam semenii aflati in necaz si sa donam ce nu ne mai trebuie: presedintele si guvernul.
Masoara cu micrometrul. Fai semn cu creta. Taie cu toporul.
Ma enervez, deci exist. Exist, deci ii enervez pe altii.
Ignoranta e binecuvantare.
I: Care este asemanarea dintre Romania si Japonia. R: ambele au trenuri suspendate.
Capsuni de sf. Gheo
Apr/100
Sunt treaz de nu stiu cate ore. Cumva aznoapte pe la 2 m-am culcat. Am adormit la umbra unei luni puternic luminoase, dar m-am trezit la 3 jumate. Nu pot sa dorm. Mananc capsuni. Nu-s exceptionale, dar cu mult zahar ma mai indulcesc si eu. E Sf. Gheorghe azi si cumva ar trebui sa fie ziua mea… chipurile. As vrea sa pot dormi, dar probabil ma mananca ceva. Ma mananca bine de tot. Mananc capsuni. Rosu, zahar, inimioare, cubulete. Am cumparat multe capsuni. Mananc capsuni.
Un tata, un frate, un prieten
Apr/100
Recent am fost vizitat in scopuri non-excursioniste de catre un prieten. Intrebat fiind ieri de catre acesta (odata reintors in Timisoara) daca imi este dor de el raspunsul din partea mea a venit prompt ca nu, dar a inteles, replicandu-mi cu acelasi raspuns la aceiasi intrebare.
This is what guys do. Consideram ca e un pic (mai mult) gay sa zici asta, dar ce simtim e intiparit bine. Oricat de sincer si deschis este un barbat intotdeauna inauntrul lui sunt cel putin mici chestii pe care nu le poate imparti cu nimeni – ce sa mai zic cu o femeie (fara misoginism, dar toata lumea ar cam trebui sa-si puna niste intrebari). Sinceritatea asta e o chestie complexa si neproportionata cum trebuie duce cumva la distrugerea propriei personalitati, sau mai pe romaneste ajungi sa traiesti o viata ireala si lipsita de liniste.
Cel mai fidel client
Feb/100
Multi ma intreaba de ce stau pe Orange si cum se face ca sunt singurul pe care il cunosc (ei) multumit de serviciile Orange. Pai o explicatie foarte simpla este ca nu-mi pasa. Daca am ton si pot sa formez 24/7 e deja mai mult decat ok.
Taxa pe suflet
Jan/100
Accidental ajung pe realitatea.net si citesc articolul pe care il listez si eu in italic:
Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pascu are “o sugestie pentru ministrul Sanatatii si prietenii sai de la Finante” pe care a postat-o pe blogul sau personal.
Pascu face mai intai referire la propunerea noului ministru al Sanatatii de impozitarea suplimentara a meniurilor fast food, a bauturilor carbogazoase si a dulciurilor si o califica drept “o tampenie”. Tocmai de aceea vine cu o alta propunere. [...]
Alergatul pe ploaie intinereste
Oct/090
Aseara pe la miezul noptii imi fac rutina de alergat. Trebuie sa alerg 3.5km.
Ploua incet si frumos, totul se umezeste in jurul meu. Alerg de unul singur prin poli, chiar si cainii, ciorile sau alte vietati s-au adapostit deja. Desi ascult radio la intamplare, totul e linistit, ploua lin.
Nu ma opresc si continui sa alerg – ajutat de o melodie ritmata accelerez si-mi cresc pulsul intr-asa fel incat sa degaj adrenalina in tot corpul. Imi simt genunchii usori si pastrez ritmul, sunt singur si nu gandesc nimic, sunt impacat. [...]