Un tata, un frate, un prieten

Recent am fost vizitat in scopuri non-excursioniste de catre un prieten. Intrebat fiind ieri de catre acesta (odata reintors in Timisoara) daca imi este dor de el raspunsul din partea mea a venit prompt ca nu, dar a inteles, replicandu-mi cu acelasi raspuns la aceiasi intrebare.

This is what guys do. Consideram ca e un pic (mai mult) gay sa zici asta, dar ce simtim e intiparit bine. Oricat de sincer si deschis este un barbat intotdeauna inauntrul lui sunt cel putin mici chestii pe care nu le poate imparti cu nimeni – ce sa mai zic cu o femeie (fara misoginism, dar toata lumea ar cam trebui sa-si puna niste intrebari). Sinceritatea asta e o chestie complexa si neproportionata cum trebuie duce cumva la distrugerea propriei personalitati, sau mai pe romaneste ajungi sa traiesti o viata ireala si lipsita de liniste.

Ca sa exemplific cu o chestie banala, de ce as spune eu cuiva ca practic ori de cate ori am chef spalatul pe picioare in chiuveta. Nu intru in detaliile igienice pentru ca am toata educatia necesara in aceasta privinta, dar pur si simplu nu se zice. E ca si cum ai manca felul de mancare preferat si cineva te cheama sa-ti arate un clip la calculator in care unu’ are un accident in care ramane fara membre, matele i se preling pe sosea, iar creierul sta sos in casca sparta, undeva la vreo 5-6m departare.

Doua zile l-am cazat pe prietenul meu, prezenta lui aducandu-mi ceva mai multa liniste decat pot primi din alte directii. Am avut grija de el asa cum am putut mai bine, asa ar fi facut si mama… Am simtit cu aceasta ocazie toata filosofia din spatele “Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”. Din incultura mea religioasa stiu ca in anumite invataturi aceasta este una din cele zece porunci. Ma cam dezgusta ideea de “porunca”, un “sfat divin” ar fi fost mai ok, dar, pana la urma, frica a fost si va fi mereu coagulantul perfect.

Fac pauz pentru un banc pe care o ruda apropiata il zice cu mare har (versiunea cu romani, daci si evrei, dar dupa cum veti observa, pentru ca bancul sa mearga sunt necesare oricare 2 popare + evrei) – chiar daca il aud a zecea-mia-oara inca imi place la fel de mult:

Cele 10 porunci:
Isus coboara pe pamant sa-si aleaga poporul.
Se duce la tigani:
Vreti sa fiti poporul ales?
Vrem, mosule
Dar trebuie sa va dau o porunca…
Da-ne-o, mosule
Sa nu mai furati.
Mersi, mosule, nu ne intereseaza
Se duce la italieni:
Vreti sa fiti poporul ales?
Vrem.
Dar trebuie sa va dau o porunca…
Da-ne-o.
Sa o lasati mai moale cu femeile.
A, nu, multumim, nu ne mai intereseaza
Se duce la evrei:
Vreti sa fiti poporul ales?
Da.
Dar trebuie sa va dau o porunca…
Cat costa?
?!?! Pai nu costa nimic….
Da-ne 10.

Acum observ ca din greasala s-ar putea intelege ca tiganii fac un popor.

Vizita prietenului meu s-a lasat si cu “urme” in plan fizic mai precis: haine (eu mi-am cumparat o camasa albastra faina, el si-a uitat prosopul de dus la mine) si it&c (eu i-am day joypad-ul meu chipurile cumparat candva sa joc fifa, el mi-a oferit o melodie superba – mai sus).

Am un tata – exceptional instinct de supravietuire, psihic puternic, dur si foarte destept. Am un frate – viziune exceptionala, capacitate intelectuala puternica, usor dur si foarte iritant. Am un prieten – exceptional de bine-dispus, dorinta puternica de a confirma, amuzant si foarte muncitor. Sunt atat de bogat si constientizez asta din ce in ce mai mult.

Intr-o discutie cu cineva din pacate de nivel inferior intelectual mie am fost avertizat ca nu e bine sa-ti doresti totul. Un tata, un frate, un prieten… pe linie barbateasca cardinalitatea e incompleta, dar cand se va naste, voi avea totul.